|
               |
 A fi sau a nu fi.....fericit Candva, undeva, un om a trait Dar chiar de cand copil era Se tot plangea ca nu e fericit Si ca mereu norocu-l ocolea. Se tot plangea cum ca nu are Sau ca nu poate, ba ca nu prea stie... Si dintr-o data s-a trezit batran si-mi pare Ca fericirea tot intarzia sa vie. S-a tot vaitat ca nu e fericit Pana 'ntr-o zi la poarta lui batut-a Moartea Si trist si mult prea singur a murit Fara sa-si ia din fericire partea Dar mai 'nainte ca sa moara Atat, o clipa-a mai trait-o Suficient sa inteleaga si sa-l doara Ca fericirea doar de-o pierzi stii c-ai avut-o. Scris de:AneisseTi-am spus... Ti-am spus? Ca m-ai facut fericit? Ca mi-ai inseninat zilele? Ca fiecare dimineata este o noua speranta? Nu ti-am spus? Imi cer iertare! Ti-am spus? Ca m-am indragostit de tine? Ca iubesc ochii tai mai mult decat pe mine? Ca imaginea ta este prezenta tot timpul in gandul meu? Nu ti-am spus? Imi cer iertare! Ti-am spus? Visul ce mi-a incantat sufletul? Visul de a te strange in brate? De a ma pierde in bratele tale ca un condamnat la moarte? Nu ti-am spus? Imi cer iertare! Ti-am spus? ca te ador asa cum ador soarele si marea? Ca te doresc langa mine toata viata? Ca as fi cel mai fericit om daca ai fi mama copiilor nostri? Nu ti-am spus? Imi cer iertare! Imi cer iertare Pentru tot ce nu ti-am spus!!! Iubeste-ma chiar daca uit sa-ti spun toate aceste lucruri! Dar nu voi uita niciodata sa-ti spun... Te iubesc! Scris de:Cristi Sotilca Trimite acesta poezie unei prietene sau unui prieten |
      - -- |
