|
               |
 Scrisoare pentru inima mea Am vrut de-atatea ori sa mor Chiar de-mi doresc cu disperare sa traiesc Incat aceste vorbe parca dor Si-atunci le scriu, nu voi sa le rostesc. Cuvinte mari, cuvinte dragi, cuvinte moarte, Pe buzele-mi calde adesea va stingeti Plapande idei, uneori doar amare ganduri desarte Nascute cu lacrimi din neguri si ceti. Confuza stare de tristete-ascunsa Te urasc desi ‘mi-esti veche amica Nu te citeste nimeni din privirea-mi stinsa Din ochi-mi ingroziti de viata, plini de frica. Nu pot sa mor, desi mi-e teama sa traiesc Caci mi-am pierdut candva pe drum credinta Si n-am putut apoi sa mai gasesc Decat singuratatea ce mi-a ‘ngenunchiat fiinta. P.S. Eu m-am nascut, traiesc si va sa mor, la margine de drum In misloc de desert..... Al vostru trist si vesnic calator Scris de:Aneisse Trimite acesta poezie unei prietene sau unui prieten |
      - -- |
